marți, 29 noiembrie 2011

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI (II)

video
IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI

La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegați, în prezența a peste 100.000 de persoane venite din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluție care consfințește unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa  și Dunăre) cu România.                                                                                                 Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanțul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acțiuni ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15/28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internațională creată în urma Primului Război Mondial, aflându-se în coaliția învingătoare, cu un imens preț de sânge 880.000 morți, a știut să se afirme în contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Europa. Alături de poporul român, care a îndurat multe suferințe și umilințe și a plătit cu multe, multe jertfe, s-au aflat Regele Ferdinand și Regina Maria și o parte a clasei politice românești din Transilvania, Banat și Vechiul Regat.

REGELE FERDINAND
REGINA MARIA
 REGELE ȘI REGINA  PE FRONT ÎN MIJLOCUL SOLDAȚILOR ROMÂNI
INFANTERIȘTII ROMÂNI TRECÂND MUNȚII 

ÎNMORMÂNTAREA UNUI OFIȚER ROMÂN CĂZUT ÎN LUPTĂ

UN PREOT „de armată” OFICIIND O SLUJBĂ PENTRU OSTAȘII CĂZUȚI ÎN LUPTE
Preoții „de armată” au fost preoți mobilizați, care au însoțit trupele românești pe front în războaiele purtate la 1877-78 și 1916-1919. Din 1921 prin „Legea pentru organizarea clerului militar” au apărut preoți militari activi, asimilați gradelor de ofițer, cu toate drepturile aferente, în cadrul Episcopiei Armatei Române, care împlinește 90 de ani de la înființare (1921-2011).
REGINA MARIA ÎN MIJLOCUL SOLDAȚILOR RĂNIȚI


„România este mândră de aliații ei, atât de încrezători în sentimentul nobil de justiție, ea știe că nu va fi părăsită și atunci când va veni ceasul victoriei, aceia pentru care  ea a sângerat atât de mult, nu vor uita că ea a câștigat dreptul de a trăi! Ziua binecuvântată a revenirii la casele noastre aflate sub dominația dușmanului poate fi îndepărtată; nu știu cât de mult sânge, câte lacrimi sunt încă de vărsat, dar știu  acest lucru, că în acea zi binecuvântată, de mare bucurie, când poporul meu va cânta cântece de laudă pentru că este liber, în acea zi, eu, regina lor, îmi voi reaminti cu recunoștință de toți aceia care nu ne-au abandonat pe mine și țara mea în vremuri de durere și suferință.” MARIE 


După:„Roumania yesterday and to-day” by Mrs.Winifred Gordon – London, New York 1918- http://www.archive.org

Un comentariu:

  1. Ma bucur ca mai sunt oameni care se gandesc la simbolurile nationale.

    RăspundețiȘtergere