Continui cu alte detalii legate de metale și modul cum au fost tratate acestea de către alchimiști. În ce locuri și prin ce procedee se preparau în Egipt metalele și substanțele strălucitoare, pietre prețioase artificiale și vitrificate? Noi nu știm încă cu exactitate. Agatharchide (istoric și geograf grec din secolul II-lea d. Hr.) ne învață de unde se extrag metalele și tratarea lor în locul de extracție, dar nu descrie procedeele chimice propriu zise. Acestea păreau a fi exercitate în general în vecinătatea sanctuarelor lui Ptah (zeu egiptean patron al meșteșugurilor) și Serapis. (zeu egiptean recunoscut și de greci cu proprietăți legate mai ales de puteri vindecătoare) Cei ce se ocupau de transmutație erau aceiași cu cei care preparau medicamentele. Asocierea acestor diverse cunoștințe arăta un sistem general de teorii. Astăzi (sec. al XIX-lea) aceiași savanți cultivă chimia minerală, știința metalelor și a sticlei, chimia organică, știința tămăduirii și a tincturilor. În Egiptul antic, procedeele chimice de toate felurile erau executate la fel de bine pentru tratamente medicale, însoțite de formule religioase, rugăciuni și formule magice recitate sau cântate, presupuse ca fiind esențiale în vindecarea diferitelor maladii. Numai preoții puteau să îndeplinească cele două tipuri de ceremonii, practice și religioase. Autorii din secolul XIX-lea afirmau că nu au fost găsite urmele unor vechi laboratoare consacrate fabricării metalelor, sticlelor și pietrelor prețioase. Ei arată că există o observație a cunoscutului egiptolog francez Maspero. Descoperirea a fost făcută la Drongah, la o jumătate de oră de mers la SSV (SUD SUD VEST) de Siout, (oraș egiptean aproape de malul de vest al Nilului, unde sunt numeroase peșteri și morminte ale vechilor locuitori) la poalele unui munte, într-un cimitir musulman, stabilit în mijlocul unuia dintre cartierele o veche necropolă. Într-o prospectare pentru descoperirea de aur, urmărind să se ajungă în interiorul unei roci, s-a căzut într-un fel de puț astupat de o alunecare de teren; s-a descoperit în fund, la o adâncime de 12-13 m, o cameră funerară aparținând unui mormânt deja vandalizat. Acolo s-a pătruns într-o cameră care a servit ca laborator, cu pereții afumați. Acolo s-au găsit următoarele obiecte: un cuptor de bronz; o ușă de bronz de 0,35 m înălțime, provenind de la un cuptor mai mare, aproximativ 50 de vase de bronz prevăzute cu un jgheab de scurgere deschis, fiecare într-un fel de trunchi de con, de asemenea din bronz, al cărui orificiu superior era mai larg. Acest con amintește de băile noastre de nisip; însă întrebuințarea vaselor este necunoscută. Erau de asemenea mai multe cuve de alabastru (ghips alb microganular, cu aspect de marmură); un vas rotund, provenit din vechil imperiu, din diorit sau jasp verde; linguri din alabastru, obiecte din aur cu titlu scăzut cântărind 96 dirheme (dirham sau dirhem unități monetare sau de masă, în Egiptul sec XIX-lea 1 dirham este echivalentul a 3,088g.), compuse din bucăți având aparența unei benzi cu foi late rulate; ca și o mască de mumie, falsă și îndoită. Aceste obiecte din aur ofereau aspectul unor bucăți îndoite, pregătite pentru turnare. Totul pare să constituie un atelier din secolele VI-lea sau VII-lea din era noastră, care aparținea unui fals făuritor de monede sau unui alchimist: poate puțin din fiecare. Într-un colț al camerei, s-a găsit un pământ gras și negricios utilizat se pare după cum spuneau asistenții egipteni ai arheologilor francezi pentru albirea cuprului: în alți termeni, ei îl priveau ca pe o pudră de protecție, susceptibilă de a schimba cuprul în argint. Se poate vedea că această prejudecată locală că tradiția secretă a alchimiei nu este încă pierdută în Egiptul modern. (sec al XIX-lea)
 |
| După: http:// www.bnf.fr. - G. MASPERO „L'Archéologie Égiptienne” - A. Quantin Éditeur -Paris 1887. |
 |
| OGLINDĂ EGIPTEANĂ DIN BRONZ AURIT CU MÂNER DE ABANOS După: G. Maspero - „L'Archéologie Égiptienne” |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu