MOCĂNIȚE CU CARE AM CIRCULAT (I)

Mocănița Curtea de Argeș - Cumpăna

Copil fiind am mers prima dată cu trenul forestier (CFF) cu plecare din Curtea de Argeș pe valea râului  cu același nume.  Aveam atunci 3 sau 4 ani. Despre excursia cu părinții pe valea Argeșului  îmi amintesc puține lucruri. Știu că am exclamat: O, ce locomotivă mică, este copilul celei mari cu care am venit de la București. Și ce coș mare are!                            Gara Curtea de Argeș, linia îngustă era parcă în continuarea celei cu ecartament normal.      Era un tren mixt un vagon de călători și restul vagoanelor de tip platformă pentru transportul buștenilor. Linia a dispărut pentru că prin anii 1960 au început lucrările hidrotehnice pe valea Argeșului, în amonte de Curtea de Argeș, „Pe Argeș în sus” parafrazând titlul volumului de versuri, aparținând lui Ion Pillat, poet numit de critici „Alecsandri al Argeșului”. Pillat a fost și ginere al lui Ion I. C. Brătianu pe vremea aceea prim ministru și conducător al PNL. Am constatat acum un interes crescut pentru mocănițe. Este in trend, să constatăm că există o atracție pentru  trenulețele pe linii cu ecartament îngust 760 mm, tractate de locomotive cu abur  și având vagoane de epocă. Am căutat amănunte despre linia Curtea de Argeș-Cumpăna dispărută acum 6 decenii.  Am aflat puține amănunte pe care le împărtășesc și cititorilor acestor rânduri.                                                                                  Înființare – prin „Înalt Decret Regal nr. 2.913 din 24.11.1903, construcţia liniei ferate de interes particular va fi declarată de utilitate publică, fiind concedată spre a servi exclusiv la transportul produselor forestiere din pădurea „Aref.”[1]                                                             Date tehnice – „actul de concesiune cu nr. 352/1904 prin care se acorda cesiunea lui Emil Lessel[2], respectiv concesionarea dreptului de a construi si exploata linia ferată (decauville) lungă de 40 km între Curtea de Arge și Cheia Argeșului, trecând prin comunele: Flămânzești, Albești, Oești, Corbeni, Căpăţâneni, intrând în pădurile Aref si terminându-se la obârșia râului Argeș sau pădurea „Râiosul[3]” la Cumpăna, unde era cap de linie. „Linia ferată (decauville) Curtea de Arges – Cheia Argesului, 38,31 km cale ferată, ecartament 0,75, așezată pe traverse de stejar, precum și lucrările de infra, supra si de artă executate si anume: apărători, taluzuri, 5 staţii încrucișări trenuri, 113 poduri si apeducte în lungime de 638 metri, tunel de 154 m.”[4] 

Locomotivă ecartament îngust care a circulat pe linia CFF Curtea de Argeș - Cumpăna

Se află în Muzeul locomotivelor Sibiu

Material rulant: „6 locomotive cu scule de 100-120 CP, 2 locomotive de 60 CP, 2 de 25 CP defecte, 43 vagoane cu dublă tracţiune cu o capacitate de 10 tone pentru bușteni, 60 vagoane platformă pentru lemne de foc, 22 vagoane platformă pentru lemne de foc defecte, 34 vagoane de 5 tone pentru cherestea, 7 vagoane închise pentru inspecţie utilizate pentru mărfuri diverse, 14 vagonete diverse, cu platforme pentru serviciu.”[5]  

După: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges
vezi valea Argeșului în amonte de Curtea deArgeș

---

[1]„https://www.academia.edu/17025212/Istoricul_Societăţii_Anonime_Argeş_pentru_exploatarea_de_păduri_şi_industria_lemnului_mai_înainte_E._Lessel. pag 3;

[2] Emil Lessel - „mare comerciant si fabricant de lemnării” Ibidem pag.2;

[3] Ibidem - pag.3;

[4] Ibidem –pag.5;

[5] Ibidem –pag.13