Herbert Clarck Hoover
(1874-1964) s-a născut în West Branch (statul Michigan SUA) ca fiu al unui fierar. Rămas orfan de la vârsta de 10 ani a fost crescut de un unchi în Iowa și în Oregon. A făcut
studii de inginerie minieră la Universitatea Stanford Palo Alto California
(1891-1895). Se căsătorește cu Lou Henry (1874-1944) geolog cu care s-a
cunoscut în facultate. Lucrează la minele din Australia și apoi la Biroul de Mine
din China. În 1912 cei doi traduc din limba latină în engleză lucrarea clasică a
savantului german Georgius Agricola (Georg Bauer) despre mine și metalurgie „De
Re Metallica libri XII” apărută în 1556. Traducerea soților Hoover a fost
tipărită la Londra în „The Mining Magazine”. Intră în politică obținând posturi
ministeriale la agricultură și apoi Secretar al Comerțului. (1921-1928). Ales
în 1928, cel de al 31-lea Președinte al SUA din partea Partidului Republican. Mandatul
său se suprapune cu marea criză economică din 1929-1933. Pe fondul crizei Hoover
pierde următoarele alegeri în favoarea unui rival democrat, cunoscutul Franklin
Roosevelt. Revine în politică când este numit de președintele Truman în
1947 în fruntea „Comisiei de reformă a
ministerelor”.
Aceiași funcție a îndeplinit-o și în timpul președintelui
Eisenhower. Moare la vârsta de 90 de ani. Din voluminoasa publicistică a celui
numit „Marele Inginer” am selecționat din articolul „Engineering as a Profession („Ingineria ca o profesie”) ” scris în „Engineer's
Week” în anul 1954 două fragmente ilustrative:
„Ingineria .. este o mare
profesiune. Este fascinaţia de a vedea cum o mare plăsmuire a imaginaţiei se
transformă cu ajutorul ştiinţei într-un plan pe hârtie. Apoi, să se
materializeze în piatră, metal sau energie. După aceea să creeze locuri de
muncă şi locuinţe pentru oameni. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de
viaţă şi la sporirea confortului. Acesta este înaltul privilegiu al
inginerului."
„Marea răspundere a inginerului, în comparație
cu oameni de alte profesii - este că
lucrările sale sunt deschise, în care toți le poate vedea. Faptele sale, pas cu
pas, sunt în esență puternice. El nu poate îngropa greșelile lui în mormânt ca
doctorii. El nu le poate susține, cu aer nevinovat, să dea vina pe judecător ca
avocații. El nu poate, ca arhitecții, să-și acopere eșecurile cu arbori și viță
de vie. El nu poate, la fel ca politicienii, să-și ascundă neajunsurile, dând
vina pe opoziție în speranța că oamenii vor uita. Inginerul, pur și simplu, nu poate nega ce a făcut. Dacă lucrările sale nu
funcționează, el este al naibii de vinovat "
„This is exactly why I Decided to go into engineering.” („Tocmai
de aceea am decis să intru în inginerie.”) este concluzia unei tinere americance
scrisă pe blogul său despre cele scrise de Herbert Hoover și relatate mai sus,
la care subscriu.
 |
| Lou Henry și Herbert Clarck Hoover traducătorii „De Re Metallica” de G. Agricola |
După: - http://www.hooverassociation.org/hoover/speeches/engineering_as_a_profession.php; - http://engineered.typepad.com/thoughts_on_business_engi/2012/11/herbert-hoover-on-engineering.html.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu