vineri, 9 septembrie 2011

CARTE VECHE: „ISTORIA BISERICII ROMÂNEȘTI ȘI A VIEȚII RELIGIOASE A ROMÂNILOR” DE NICOLAE IORGA (VII)



Referitor  la urmașii lui Ștefan, Iorga subliniază că nu prea au avut timp de construcții de biserici. Astfel fiul său Bogdan face totuși danii de 800 de zloți la Rădăuți, Putna și Roman.  Ștefăniță „copilul nevrâstnic și urmașul lui Bogdan” finalizează biserica Sfântul Gheorghe din Suceava începută de tatăl său, pictura și odoarele de la Dobrovăț.  Sfetnicul lui Ștefan „Luca Arbore Hatmanul, își făcu biserică într'o vale a Bucovinei de astăzi.” Boieri precum:  Gavril Trotușanu ctitor al bisericii de la Părhăuți, Cozma Șarpe  postelnicul lui Ștefan ziditor la Vălenii sau  Șcheaii din Roman au continuat construcția de biserici. „În amândouă privințele, petru Rareș, adevărat fiu, harnic și mândru, al lui Ștefan – cel – Mare, înoiește zilele acestuia. El însușii un ziditor de biserici nouă.” „Domnul însușii avu tragere de inimă să «împodobească» Voronețul părintelui său. Zugrăvelile frumoase pe fond albastru blând, care se obișnuiau supt Ștefan, sânt o înoire ce caracterizează această epocă, în care meșterii zugravi veniau după marii meșteri pietrari pentru a statornici în arta răsăriteană un nou tipic moldovenesc.” Iorga asociază «împodobirea» Voronețului cu numele Mitropolitului Grigorie Roșca, „«vărul lui Pătru - Vodă Rareș, din Voroneț de postrig (mânăstire)».” „Trăinicie, strălucire, influență asupra afacerilor țerii a avut însă numai acel Grigorie, văr al lui Petru Vodă, văr după mamă, despre care a fost vorba  de mai sus. Pornit din Probota, el stăpâni acolo ca egumen nu mai puțin de douăzeci și trei de ani. În acest timp se făcu, prin osteneala lui, și după îndemnul lui chiar, însă cu cheltuiala Domnului celui nou, abia venit în Scaun de vre-o doi –trei ani de zile, mănăstire nouă Probota, «din pajiște», adică din temelie chiar, în octombrie 1530. Petru Vodă și soția sa Elena își gătiră și pietrele de mormânt, frumos lucrate din marmură, care se văd până astăzi.” „La Suceava Doamna lui Petru Vodă, Elena, își face, înt'un târziu, la 1551, biserica ei”, „Petru însușii înnalță biserica Sf. Dimitrie din același  oraș, puternică zidire cu trei largi ferești gotice înflorite în fruntea pridvorului.” Sunt amintite și alte ctitorii ale lui Petru Rareș și ale doamnei sale: Botoșani, Baia, Târgu  Frumos, Hârlău. Sunt amintite de Iorga și ctitori ale boierilor Iurie și Danco la Iași, Vistierul Matiaș la Horodnicenii Sucevei, sau frumoasa mănăstire Râșca de către Macarie, episcopul de Roman. „Alexandru Lăpușneanu a durat o singură mănăstire, în amândouă Domniile sale, Slatina, care era isprăvită la 1561, așezându-se ca stăpân peste biserică și chili călugărul Nil. Aici zace Alexandru – Vodă însuși.” Doamna Ruxandra, văduva lui Lăpușneanu a ctitorit biserica Precistei din Roman, la 1568. „Petru Rareș a fost și un râvnitor de stăpânire ardelenească. A păstrat Ciceiul și Cetatea - de – Baltă și a mai adus pârcălabilor săi din unghiul nord – ostic al Ardealului cetatea Ungurașului.” ”Vlădicii lui de la Vad păstoresc slobod în aceste părți, în legătură canonică deplină cu Mitropoliții din Suceava , un Teofan, un Grigorie.”













Mânăstirea Probota













video
Ciprian Porumbescu „Balada”
http://www.youtube.com/watch?v=VzBXJB_otlc&feature=related

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu