Referitor la urmașii lui Ștefan, Iorga subliniază
că nu prea au avut timp de construcții de biserici. Astfel fiul său Bogdan face
totuși danii de 800 de zloți la Rădăuți, Putna și Roman. Ștefăniță
„copilul nevrâstnic și urmașul lui Bogdan” finalizează biserica Sfântul
Gheorghe din Suceava începută de tatăl său, pictura și odoarele de la Dobrovăț. Sfetnicul
lui Ștefan „Luca Arbore Hatmanul, își făcu biserică într'o vale a Bucovinei de
astăzi.” Boieri precum: Gavril Trotușanu ctitor al bisericii de la
Părhăuți, Cozma Șarpe postelnicul lui Ștefan ziditor la Vălenii sau Șcheaii
din Roman au continuat construcția de biserici. „În amândouă privințele, petru
Rareș, adevărat fiu, harnic și mândru, al lui Ștefan – cel – Mare, înoiește
zilele acestuia. El însușii un ziditor de biserici nouă.” „Domnul însușii avu
tragere de inimă să «împodobească» Voronețul părintelui său. Zugrăvelile
frumoase pe fond albastru blând, care se obișnuiau supt Ștefan, sânt o înoire
ce caracterizează această epocă, în care meșterii zugravi veniau după marii
meșteri pietrari pentru a statornici în arta răsăriteană un nou tipic
moldovenesc.” Iorga asociază «împodobirea» Voronețului cu numele Mitropolitului
Grigorie Roșca, „«vărul lui Pătru - Vodă Rareș, din Voroneț de postrig
(mânăstire)».” „Trăinicie, strălucire, influență asupra afacerilor țerii a avut
însă numai acel Grigorie, văr al lui Petru Vodă, văr după mamă, despre care a
fost vorba de mai sus. Pornit din Probota, el stăpâni acolo ca
egumen nu mai puțin de douăzeci și trei de ani. În acest timp se făcu, prin
osteneala lui, și după îndemnul lui chiar, însă cu cheltuiala Domnului celui
nou, abia venit în Scaun de vre-o doi –trei ani de zile, mănăstire nouă
Probota, «din pajiște», adică din temelie chiar, în octombrie 1530. Petru Vodă
și soția sa Elena își gătiră și pietrele de mormânt, frumos lucrate din
marmură, care se văd până astăzi.” „La Suceava Doamna lui Petru Vodă, Elena,
își face, înt'un târziu, la 1551, biserica ei”, „Petru însușii înnalță biserica
Sf. Dimitrie din același oraș, puternică zidire cu trei largi
ferești gotice înflorite în fruntea pridvorului.” Sunt amintite și alte
ctitorii ale lui Petru Rareș și ale doamnei sale: Botoșani, Baia, Târgu Frumos,
Hârlău. Sunt amintite de Iorga și ctitori ale boierilor Iurie și Danco la Iași,
Vistierul Matiaș la Horodnicenii Sucevei, sau frumoasa mănăstire Râșca de către
Macarie, episcopul de Roman. „Alexandru Lăpușneanu a durat o singură mănăstire,
în amândouă Domniile sale, Slatina, care era isprăvită la 1561, așezându-se ca
stăpân peste biserică și chili călugărul Nil. Aici zace Alexandru – Vodă
însuși.” Doamna Ruxandra, văduva lui Lăpușneanu a ctitorit biserica Precistei
din Roman, la 1568. „Petru Rareș a fost și un râvnitor de stăpânire
ardelenească. A păstrat Ciceiul și Cetatea - de – Baltă și a mai adus
pârcălabilor săi din unghiul nord – ostic al Ardealului cetatea Ungurașului.”
”Vlădicii lui de la Vad păstoresc slobod în aceste părți, în legătură canonică
deplină cu Mitropoliții din Suceava , un Teofan, un Grigorie.”
 |
Mânăstirea Probota
Ciprian Porumbescu „Balada”
http://www.youtube.com/watch?v=VzBXJB_otlc&feature=related
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu