România Mare s-a dezvoltat ca un stat în care existau cele trei puteri separate, garante ale democrației conform Constituției. Constituția din 1923 este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938. A fost repusă în vigoare în 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republica.
Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.
Palatul Regal în 1923
Palatul Regal în 1916
Palatul Regal în 1916
Palatul Adunării Deputaților
Palatul Patriarhiei a fost construit la inceputul secolului XX, pe locul fostei sali al Adunarii Deputatilor de pe Dealul Mitropoliei din Bucuresti.
Palatul Patriarhiei face parte dintr-un ansamblu, alaturi de Resedinta Patriahala si Catedrala Patriarhala.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, mitropolitul avea un rol semnificativ in Adunarea Tarii. Aici au avut loc marile evenimente istorice din Tara Romaneasca; 24 ianuarie 1859 Adunarea electiva a Tarii Romanesti, prezidata de mitropolitul Nifon in fosta sala a Adunarii Deputatilor si actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca domnitor al Principatelor Romane.
Palatul Patriarhiei este construit dupa planurile arhitectului I. Maimarolu. Imobilul a suferit diverse modificari; una dintre afectate a fost cupola, care a fost refacut in totalitate.
Din 1996 cladirea ii revine in intregime Bisericii Ortodoxe Romane.
După:
http://www.turism-blog.ro/cat/palate-romania/Art. 87 Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
Art. 88 Regele numeste si revoaca pe ministrii sai. El sanctioneaza si promulga legile. El poate refuza sanctiunea sa. El are dreptul de amnistie in materie politica. Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor. El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei. El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor. El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala. El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El confera gradele militare in conformitate cu legea. El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale. El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
Art. 92 Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune.
Art. 93 Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului. Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
Art. 94 Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturalizarea.
Art. 95 Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru.
Art. 96 Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota. La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara. Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 97 In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate apara pe ministru de raspundere.
Art. 98 Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi in ceeace priveste exercitiul partii vatamate si inceeace priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitul functiunii lor. Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata. Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie, compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea. Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va sustine prin ministerul public. Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile ministrilor.
Art. 99 Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al Constitutiunii sau al unei legi, poate cere Statului, in conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat. Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi, ministrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, inaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat. Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe functionarul care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras atentia Ministrului, in scris.
Art. 100 Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat. Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
Art. 101 Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume legi. Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Art. 102 Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie.
Art. 103 Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat. Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni. Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 104 Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fixa.
Art. 105 Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de fata. Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este delictul.
Art. 106 Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
Art. 107 Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ, nu se pot infiinta. Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale. Cel vatamat in drepturile sale, fie printr'un act administrativ de autoritate, fie printr'un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau. Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile până la data restabilirii dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat. Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar.
Podul Rahovei care traversa Dambovița lângă Palatul de Justiție
După: www. bucurestiivechi .ro
Art. 102 Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie.
Art. 103 Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat. Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni. Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 104 Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fixa.
Art. 105 Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de fata. Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este delictul.
Art. 106 Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
Art. 107 Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ, nu se pot infiinta. Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale. Cel vatamat in drepturile sale, fie printr'un act administrativ de autoritate, fie printr'un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau. Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile până la data restabilirii dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat. Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar.
Podul Rahovei care traversa Dambovița lângă Palatul de Justiție
După: www. bucurestiivechi .ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu