MOCĂNIȚE CU CARE AM CIRCULAT (II)

MOCĂNIȚA RĂSTOLIȚA-VALEA IODULUI

În anul 1963 în luna august am fost într-o tabără la Răstolița în jud. Mureș. Tabăra era organizată  într-o zonă pitorească pe valea râului Răstolița în afara localității cu același nume. Tabăra avea o clădire care găzduia o tabără de elevi din ciclul gimnazial (pionieri) și administrația (cantină, sală de mese, punct sanitar, baie etc. Noi, elevi de liceu, am fost cazați în corturi de 8 persoane. Lumina electrică era furnizată de o micro-hidrocentrală situată în incinta taberei.
La vest, tabăra era în vecinătatea liniei de cale ferată forestieră care la ieșirea din tabără făcea o curbă luând direcția spre nord, urmând valea râului Răstolița. Era o linie cu ecartament de 760 mm și cu traverse de stejar folosită în principal la transportul buștenilor.                                                              Cu această ocazie am făcut o excursie cu mocănița. Locomotiva de proveniență austriacă avea o viteză max. de 15 km/oră folosea lemnul drept combustibil și apa pe care o găsea din belșug în râul ce însoțea calea ferată. 
„Liniile ferate înguste forestiere (CFF) aveau ecartamente de: 600, 630, 700, 760, 790, 980 și 1.000 mm. În 1956 rețeaua CFF cuprindea 117 linii principale, în lungime totala de 4.456 km. În 1958 erau 483 de locomotive, 6.400 de vagoane și 4755 km de cale ferata îngustă forestieră.

Aceasta rețea era administrata de „Ministerul Industriei Lemnului”- „Intreprinderea Forestiera de Explodare și Transport”- IFET. Organizarea era identica cu cea de la CFR: instrucții de serviciul, uniforme, examinări ale personalului, instrucții de reparații,”                                                                   Până la 6000 km cât se arată în același sait erau linii înguste aparținând CFR cu trenuri mixte călători și marfă. (http://www.railnet.ro/viewtopic.php?f=258&t=4123)

Săgeata arată traseul căii ferate cu ecartament îngust.

              

MOCĂNIȚE CU CARE AM CIRCULAT (I)

Mocănița Curtea de Argeș - Cumpăna

Copil fiind am mers prima dată cu trenul forestier (CFF) cu plecare din Curtea de Argeș pe valea râului  cu același nume.  Aveam atunci 3 sau 4 ani. Despre excursia cu părinții pe valea Argeșului  îmi amintesc puține lucruri. Știu că am exclamat: O, ce locomotivă mică, este copilul celei mari cu care am venit de la București. Și ce coș mare are!                            Gara Curtea de Argeș, linia îngustă era parcă în continuarea celei cu ecartament normal.      Era un tren mixt un vagon de călători și restul vagoanelor de tip platformă pentru transportul buștenilor. Linia a dispărut pentru că prin anii 1960 au început lucrările hidrotehnice pe valea Argeșului, în amonte de Curtea de Argeș, „Pe Argeș în sus” parafrazând titlul volumului de versuri, aparținând lui Ion Pillat, poet numit de critici „Alecsandri al Argeșului”. Pillat a fost și ginere al lui Ion I. C. Brătianu pe vremea aceea prim ministru și conducător al PNL. Am constatat acum un interes crescut pentru mocănițe. Este in trend, să constatăm că există o atracție pentru  trenulețele pe linii cu ecartament îngust 760 mm, tractate de locomotive cu abur  și având vagoane de epocă. Am căutat amănunte despre linia Curtea de Argeș-Cumpăna dispărută acum 6 decenii.  Am aflat puține amănunte pe care le împărtășesc și cititorilor acestor rânduri.                                                                                  Înființare – prin „Înalt Decret Regal nr. 2.913 din 24.11.1903, construcţia liniei ferate de interes particular va fi declarată de utilitate publică, fiind concedată spre a servi exclusiv la transportul produselor forestiere din pădurea „Aref.”[1]                                                             Date tehnice – „actul de concesiune cu nr. 352/1904 prin care se acorda cesiunea lui Emil Lessel[2], respectiv concesionarea dreptului de a construi si exploata linia ferată (decauville) lungă de 40 km între Curtea de Arge și Cheia Argeșului, trecând prin comunele: Flămânzești, Albești, Oești, Corbeni, Căpăţâneni, intrând în pădurile Aref si terminându-se la obârșia râului Argeș sau pădurea „Râiosul[3]” la Cumpăna, unde era cap de linie. „Linia ferată (decauville) Curtea de Arges – Cheia Argesului, 38,31 km cale ferată, ecartament 0,75, așezată pe traverse de stejar, precum și lucrările de infra, supra si de artă executate si anume: apărători, taluzuri, 5 staţii încrucișări trenuri, 113 poduri si apeducte în lungime de 638 metri, tunel de 154 m.”[4] 

Locomotivă ecartament îngust care a circulat pe linia CFF Curtea de Argeș - Cumpăna

Se află în Muzeul locomotivelor Sibiu

Material rulant: „6 locomotive cu scule de 100-120 CP, 2 locomotive de 60 CP, 2 de 25 CP defecte, 43 vagoane cu dublă tracţiune cu o capacitate de 10 tone pentru bușteni, 60 vagoane platformă pentru lemne de foc, 22 vagoane platformă pentru lemne de foc defecte, 34 vagoane de 5 tone pentru cherestea, 7 vagoane închise pentru inspecţie utilizate pentru mărfuri diverse, 14 vagonete diverse, cu platforme pentru serviciu.”[5]  

După: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arges
vezi valea Argeșului în amonte de Curtea deArgeș

---

[1]„https://www.academia.edu/17025212/Istoricul_Societăţii_Anonime_Argeş_pentru_exploatarea_de_păduri_şi_industria_lemnului_mai_înainte_E._Lessel. pag 3;

[2] Emil Lessel - „mare comerciant si fabricant de lemnării” Ibidem pag.2;

[3] Ibidem - pag.3;

[4] Ibidem –pag.5;

[5] Ibidem –pag.13

10 TRĂSĂTURI INCREDIBILE ALE PERSOANELOR NĂSCUTE ÎN IANUARIE

Oamenii născuți în ianuarie au o anumită esență în caracterul pe care îl puteți găsi foarte interesant. Iată cele 10 trăsături incredibile pe care le au oamenii născuți în luna ianuarie.

1. Sunt persoane foarte amuzante.

Oamenii care se nasc în luna ianuarie sunt de așteptat să aibă un simț natural al umorului. Din moment ce este natural, este sigur că vine în mod natural mai ales dacă este înconjurat de mulți prieteni și de niște cunoștințe.

2. Sunt un model pentru cei din jur.

Sunt atât de carismatici încât veți dori imediat să fiți ca ei în toate privințele. Forța lor

mentală este suficient de mare, filosofică și științifică. Acești oameni sunt gânditori și foarte cerebrali. Adevărul este că nu sunt neapărat șefi; au doar idei abundente în mintea lor, care pot fi principala sursă de invidie a multor oameni din jurul lor.

3. Au spirit tânăr și devin tot mai tineri cu vârsta.

Cei născuți în ianuarie sunt tineri la inimă, dar suflete vechi dulci.  Lucrează foarte mult pentru a găsi suficiente resurse pentru a avea o viață bună și confortabilă. Pe măsură ce anii lor de bucurie trec, cei născuții în ianuarie încep să se simtă tot mai tineri. Cine are nevoie de creme anti-îmbătrânire? nu s-a născut în ianuarie.

4. Sunt loiali și devotați.

Ca prieteni sau iubiți, sunt loiali până la sfârșit, dispuși să lupte chiar și atunci când lucrurile devin dure. Te poți baza oricând pe aceste persoane și le poți împărtăși și cele mai ascunse secrete, fără să le dezvăluie cuiva.

5. Sunt parteneri model.

Își iau foarte în serios relațiile. Sunt iubiți intenși și pasionali. Ei doresc relații profunde și semnificative și sunt foarte grijulii în relațiile lor, făcând chiar sacrificii pentru a-și vedea partenerul fericit.

6. Sunt imaginativi și curioși.

Le place să descopere tot ce e nou și să își folosească imaginația pentru a stimula lucrurile.

7. Sunt aventuroși.

Îi place să meargă în locuri noi. Îi place să descopere necunoscutul. Au nevoie de spațiu pentru a-și trăi viața.

8. Ei sunt familiști convinși și părinți foarte buni.

Vor muta munții din loc pentru a se asigura ca toata lumea pe care o iubesc este fericită.

9. Ei sunt ascultători excelenți și oferă sfaturi bune, datorită logicii și capacității lor de a vedea o situație din toate părțile.

10. Sunt genul de persoane care atunci când fac un lucru pentru cineva, nu așteaptă nimic în schimb de la acea persoană.

După: https://www.wawlist.com/2018/12/15/10-trasaturi-incredibile-ale-persoanelor-nascute-in-ianuarie

O excelentă revistă interbelică

O excelentă revistă interbelică, apărută la Oradea, în care semnează mari personalități ardelene și regățene. Mi-a atras atenția un articol interesant, al unui profesor clujean, despre iubirea între oameni și treptele ei, scris în primul număr al revistei din 1920, imediat după Marea Unire din care am citat un mic fragment.

Voi continua să citesc excelenta colecție a revistei „Cele trei Crișuri” din biblioteca digitală BCU Cluj.

Trepte ale iubirii între oameni:

Prima treaptă: iubirea de noi înșine;

A doua treaptă: iubirea de familie;

A treia  treaptă: amiciția;

A patra treaptă: solidaritatea profesională, sau iubirea între oamenii de aceiași meserie;

A cincea treaptă: este patria;

A șasea treaptă: iubirea între toți oamenii.

Quel est le signe astrologique le plus intelligent ?

Care este semnul astrologic cel mai inteligent?

1. Capricorne

Une intelligence lucide

Le Capricorne a une intelligence logique, implacable et une très bonne mémoire. Lucide, il analyse chaque situation avec beaucoup de recul, se détachant de toute émotion.

După:

https://www.msn.com/fr-fr/lifestyle/horoscope/quel-est-le-signe-astrologique-le-plus-intelligent/ss-AAwjx0V?ocid=spartanntp#image=1

1. Capricornul

Capricornul are o inteligență lucidă (limpede)

Capricornul are o inteligență logică, intransigentă și o memorie foarte bună. El analizează cu luciditate fiecare situație în ansamblu,  se desprinde de toate emoțiile.

PRIVILEGIILE METALURGILOR
Metalurgii au fost oameni respectați în comunitățile din care făceau parte, încă din cele mai vechi timpuri. Fierarii, potcovarii, turnătorii de clopote sau de unelte, făurarii care confecționau sau întrețineau cămășile de zale, armurile și spadele cavalerilor, au fost de cele mai multe ori fără egal în meșteșugul lor, meșteșug învăluit uneori în mistere și ritualuri sacre , pe care îl transmiteau urmașilor. Cultul metalelor, după cum scria Mircea Eliade în „Făurari și alchimiști”, a fost străvechi fiind practicat alături de cultul soarelui, al maternității, sau cultul grâului. „Brăzdarul de plug este o imagine dumnezeiască întipărită în metal” se scria în „Introducere” la traducerea franceză a cărții lui John Percy „Tratat complet de metalurgie”.
Acești meșteri s-au bucurat de multe privilegii de la seniorii pe care îi deserveau. Astfel se spune în același „Tratat complet de metalurgie”(ediția 1864, vol .1, pag. XXXVIII- XXXIX).
„în timpul regilor anglo-saxoni meșterul făurar șef s-a bucurat de mari privilegii la curte, a avut loc la masa regelui, lângă capelan, și avea dreptul la toate băuturile.”
Georg Bauer sau cum este cunoscut după numele latinizat Georgius Agricola, medic, mineralog și metalurg german din secolul XVI, a primit din partea principilor electori din Saxonia o casă, imunitate judiciară și dreptul de a bea întreaga viață vin și bere, atât el cât și familia lui. („Georgius Agricola. „De Re metallica” traducere din latină de Herbert și Lou Hoover „Mining magazine , 1912)
Herbert Hoover primul președinte SUA inginer și ultimul deocamdată (mine și metalurgie la Statford-California)

PS Așa după strămoși metalurgii au devenit „Consumatori”

Un autor preferat: romancierul englez John Fowles (1926-2005)

S-a născut în 1926 în comitatul Essex (Marea Britanie), „Master of arts” în literaturile franceză și germană la Oxford.  Debutează cu romanul „Colecționarul” („The Colector”) în 1963, continuă cu „Magicianul” („The Magus”) în 1966, „Iubita locotenentului francez” („The French Lieutenant’s Woman”) 1969, „Daniel Martin”  în 1977, pe care o prefer în mod deosebit, cărți pe care le-am citit și pe care le apreciez.

În literatura sa a fost influențat de Jean-Paul Sartre și Albert Camus.

Au fost și ecranizări dintre care „The Magus” în 1968 cu Woody Allen, sau „The French Lietenant’s Woman” în 1981 cu Meryl Streep și Jeremy Irons.

Apreciez de asemenea modestia lui Fowles care declara în 1998, cu ocazia lansării volumului de eseuri „Găuri de vierme”: „Nu mă interesează câtuși de puțin să fiu un scriitor faimos... Aș vrea doar să fiu un ins care a contribuit la perpetuarea enorm de dificilului meșteșug de a scrie romane".

CE ÎNVĂȚAU COLEGII NOȘTRI DE MESERIE ACUM PESTE 200 DE ANI

Programul de învățământ de la Bergakademie din Freiberg[1] era structurat pe 4 ani:

-       un an pregătitor;

-       3 ani de studii.

Programul de studiu cuprindea următoarele discipline: 

- matematici structurate în două cicluri;

- geometrie descriptivă;

- mecanică generală elementară;

- mecanică minieră elementară;

- mașini curs structurat în două cicluri;

- curs teoretic și practic de topografie;

- curs de chimie: teoretică, practică și analitică;

- metalurgie generală;

- metalurgia fierului;

- mineralogia teoretică și practică;

- cristalografia;

- fizica;

- geognozia (o ramură a geologiei, disciplină care studiază mineralele, rocile și resturile de floră și faună din scoarța terestră);

- litologia (ramură a geologiei care studiază rocile sedimentare, petrografia);

- teoria venelor (venele în sensul formei și distribuției straturilor de minereu);

- practică litologică și petrografică;

- minerit curs structurat în două cicluri;

- legislație minieră;

- contabilitate;

- desen. 

După: John A. Church „Mining Schools in United States”, New York, 1871- https://archive.org/details/miningschoolsofu00churrich

---

NOTĂ:

[1]   Bergakademie din Freiberg sau „Kurfürstlich-Sächsische Bergakademie zu Freiberg” a fost înființată în 1765 de Franz Xaver von Sachsen în scopul îmbunătățirii activității miniere în Saxonia. Este cea mai veche școală de ingineri din spațiul german. În această școală superioară au fost descoperite elementele chimice indiu (In) în 1863 și germaniu (Ge). Franz Xaver von Sachsen sau  Franz Xavier de Saxonia (1730-1806), prinț german, regent al Saxoniei.

Prima instituție de învățământ superior din lume cu profil minier și metalurgic. La începutul sec al XIX-lea jumătate din studenți erau nord-americani. Astăzi este invers, se caută de către europeni marile universități americane.

FRUMUSEȚILE IERNII 21.01.2017

SOARE LA -7 GRADE CELSIUS ÎN BUCUREȘTI/ 20.01.2017

MIEZUL IERNII

O frumoasă poezie adecvată unui ianuarie 2017, după viscol Vasile Alecsandri - Pasteluri Miezul iernii În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşează bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivătul pătrunde, scotând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas; Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! După: http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/mezul.php

GUVERNUL ROMÂNIEI din 1923

GUVERNUL ROMÂNIEI în 1923

Președintele Consiliului: Ion I. C. Brătianu

Secretar general al Consiliului: Constantin I. C. Brătianu

MINISTERE:

Afaceri străine: I. G. Duca;

Comunicații: general Traian Moșoiu;

Culte și Arte: Constantin Banu;

Domenii și Agricultură: Alexandru Constantinescu;

Finanțe: Vintilă I. C. Brătianu;

Război: General G. Mărdărescu;

Industrie și Comerț: B. Sassu;

Interne: General Arthur Văitoianu;

Justiție: Ion Th. Florescu;

Instrucției Publice: Doctor C. Angelescu;

Lucrărilor publice: Doctor Aurel Cosma;

Muncă, Prevederi Sociale și Sănătate Publică: G. Mârzescu;

Ministrul Basarabiei: I. Inculeț;

Ministrul Bucovinei: Ion Nistor;

DIRECȚII:

Generală a Căilor Ferate: Tancred Constantinescu;

Porturi și Căi de Comunicații pe Apă: G. Popescu;

Serviciul Maritim Român: Comandor Popovăț;

Poștă, Telegraf și Telefon: Ing. M. Cerkez;

Poliție și Siguranță: Romulus Voinescu;

Generală a Serviciului Sanitar: Doctor Ion Bordea;

Generală a Teatrelor: Al. Mavrodi.

După : „Almanach du High-Life” 1923, Edité par L’„Indepéndance Roumaine”, Bucarest, pag.132-135 - http://www.digibuc.ro.

Parlamentul României Mari 1923

Parlamentul României Mari 1923

Componență bicamerală compus din:

-       198 senatori;

-       368 deputați

Senatul avea în componență pe: Principele Moștenitor Carol de România (Carol al II-lea), din Biserica Ortodoxă: Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit în 1925 Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, inițiator al construcției Catedralei Neamului;  Mitropoliții: Moldovei și Sucevei Pimen, Bucovinei Vladimir, Transilvaniei și Banatului Nicolae Bălan, Arhiepiscopul de Chișinău și Hotin, Episcopii de: Râmnic și Noul Severin, Roman, Buzău, Huși, Argeș, Arad, Dunărea de Jos, Oradea Mare, Vad și Feleac și Cluj; din Biserica greco-catolică: Mitropolitul de Alba Iulia și Făgăraș Vasile Suciu, episcopii de Lugoj, Gherla Iuliu Hossu participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, viitor cardinal; Oradea Mare; din Biserica romano-catolică: episcopii  de Alba Iulia, Timișoara, Oradea Mare, Satu Mare, episcopul reformat de Cluj, Supraintendentul evanghelic de Sibiu și episcopul unitarian de Cluj.

Dintre personalități: Mihai Pherekide președinte al Senatului, Vasile Bianu medic militar, colonel și autor al unor „Însemnări din Războiul României Mari”, Constantin G. Dissescu avocat , profesor de drept administrativ și constituțional, 

Dumitru Drăghicescu filozof și sociolog, Iliescu Dumitru general,  Pangrati Ermil matematician și inginer,  Vespasian Pella jurist și diplomat director la „Revista de Drept”,  Emil Racoviță explorator, speolog și biolog, membru al Academiei Române, Sanielevici Iosif specialist în științe sociale, membru al comunității evreiești.

Camera Deputaților era condusă de George Orleanu. Dintre personalități: Ion Agârbiceanu scriitor, ziarist, preot greco-catolic devenit protopop de Cluj, membru al Academiei Române; Constantin Angelescu medic, profesor universitar, membru al Academiei Române; Alexandru Averescu mareșal al României; Ion I.C. Brătianu conducător al Partidului Național Liberal, prim ministru al guvernului; Vintilă I.C. Brătianu, ministru de finanțe în guvernul fratelui său; Constantin I.C. Brătianu (Dinu) secretar general al Guvernului; Ion Buzdugan poet, folclorist, basarabean, membru al Sfatului Țării, licențiat în drept și dr. în economie politică; Nicolae Petrescu Comnen diplomat, jurist profesor de economie și legislație industrială; Ioan Emil Costinescu medic viitor ministru al  sănătății și primar al Bucureștiului 1923-1926; Mircea Djuvara filozof și jurist, membru corespondent al Academiei Române; Alexandru G. Donescu viitor primar București în 1934-1938; I.G. Duca jurist ministru de externe în guvernul liberal din 1922, prim ministru asasinat  în 1933; Nicu Flondor primar de 3 ori al orașului Cernăuți; Grigore Nicolae Filipescu, jurist, inginer și ziarist; Ioan Theodor Florescu jurist ministru în guvernul liberal 1922-1923; Horia Furtună poet și dramaturg; Vasile Goldiș personalitate marcantă a Partidului Național Român , artizan al Marii Uniri de la 1918, membru de onoare al Academiei Române; Petru Groza personalitate controversată făcând parte din Partidului Național Român, Partidul Poporului al lui Averescu fiind și ministru fără portofoliu în 1921, deputat în 1922 al acestui partid; Pantelimon Halipa președinte al Sfatului Țării, militant pentru unirea Bucovinei cu România, a avut multiple funcții ministeriale; Emil Hațieganu jurist, membru al Partidului Național Român membru de onoare al Academiei Române; Ion Quintus Ionescu tatăl seniorului liberal Mircea Ionescu Quintus;   Nicolae Iorga strălucit istoric, profesor universitar, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei; Ion Inculeț absolvent de matematică și fizică, om politic președinte al Sfatului Țării în 1917 care a declarat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, membru al Academiei Române; Traian Lalescu  matematician român, profesor universitar la București și la Timișoara. A fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara 1920, membru al Academiei Române; Ioan Lupaș doctor în filozofie, istoric și om politic. Participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, membru în Marele Sfat, protopop de Săliște; Virgil Madgearu economist, sociolog eseist și jurnalist la Viața Românească,  membru al Academiei Române; Iuliu Maniu jurist deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național Țărănesc , A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române; Istrate Micescu jurist, profesor universitar de drept civil și filozofia dreptului; Ion Mihalache învățător, om politic fondator al Partidului Țărănesc și din 1926 vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc, prin fuziunea cu Partidul Național Român din Transilvania; Moșoiu Traian general fost ministru de război; Mustafa Hagi Mehmet membru al minorității turco-tătare; Ion Nistor istoric și unionist bucovinean, profesor și rector al Universității din Cernăuți, membru al Academiei Române; Ion Pillat poet, eseist și publicist, nepot al lui I C Brătianu, membru corespondent al Academiei Române; Augustin Pordea jurist  din Cluj participant la Marea Adunare de la Alba Iulia 1918; Ion Rusu Abrudeanu publicist; Constantin Stere jurist, scriitor membru în Sfatul Țării, membru postum al Academiei Române; Alexandru Vaida Voevod  medic, publicist și membru marcant al Partidului Național Român, prim ministru în 1920, 1932, 1933  și Ministru al Afacerilor Străine 1919 și 1932;  Arthur Văitoianu general Comandantul Corpului II Armată la  bătălia de la Mărăști, Prim-ministru în1919.

După : „Almanach du High-Life” 1923, Edité par L’„Indepéndance Roumaine”, Bucarest, pag.146-164 - http://www.digibuc.ro. Din care am selecționat o listă de personalități senatori și deputați completând biografia acestora cu date de pe net.

Acest parlament a elaborat în 1923, proiectul Constituției care a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost promulgată de regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923. A fost repusă în vigoare în 1944 până la 30 decembrie 1947, când a fost proclamată republica. Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:                                  -

- puterea legislativă - exercitată de rege și Parlament; 

- puterea executivă - încredințată regelui și guvernului (format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare);                                                                                                - puterea judecătorească - atribuită Înaltei Curți de Justiție și Casație și instanțelor de judecată.

Legea Minelor în 1924: (din care citez)

„ART. 1
Sunt şi rãmân ale Statului în toatã dezvoltarea lor, de la suprafata pana la orice adancime, zacamintele substanţelor minerale din care se pot extrage metale, metaloide sau combinatiuni ale acestora, precum şi zacamintele combustibililor minerali, bituminele, apele mineralizate în genere şi gazele naturale de orice fel, precum şi bogãţiile de orice natura ale subsolului.
Rãmân la dispoziţiunea proprietarului suprafeţei: masele de roce comune, carierele de materiale de construcţie şi depozitele de turba, fãrã prejudiciul drepturilor dobândite de Stat în baza legilor anterioare.
Izvoarele minerale şi apele subterane mineralizate, sau apele curative în genere, urmeazã regimul special prevãzut în aceasta lege.
ART. 2
Din punct de vedere al naturii drepturilor şi al condiţiunilor în care aceste drepturi vor fi acordate şi exercitate, substantele care formeazã obiectul prezentei legi se grupeazã în urmãtoarele clase naturale:
I. Combustibili minerali:
a) Cãrbuni: Antracit, huila, cãrbune brun, lignit;
b) Bitumine:
1. Solide: Substanţe asfaltoase naturale, ozocherita, sisturi bituminoase de orice fel;
2. Lichide: Petrol brut (ţiţei) cu gazele sale de zacamant şi derivatele sale naturale, precum şi orice alt bitum lichid;
3. Gazeiforme: Hidrocarburi gazoase care formeazã zãcãminte proprii.
II. Minereuri metalifere şi alte minerale şi roci, cat şi apele lor de cimentare, conţinând:
a) Platina, aur, argint, uran, radium şi elementele radioactive în genere, molibden şi elementele lor conexe;
b) Plumb, zinc, cupru, bismut, antimoniu, nikel, cobalt staniu, titan, selen, telur, cadmiu, sulf, tungsten, mercur şi metalele lor înrudite;
c) Fier, mangan, crom.
III. Minereuri de aluminiu şi în genere silicati aluminosi, magnezieni şi cu alte baze, minerale fluorifere, minerale cu bariu şi strontiu, ca: Bauxit, alunite, corindon comun, mica feldspati, caolin, magnezit, talc, asbest, fluorina, baritina.
IV. Grafit şi roce grafitoase.
V. Fosfati în genere: Fosfarite, apatite.
VI. Minerale cu toriu şi pamanturi rare: Monazita, torita, cerita şi alte minerale cu elemente rare.
VII. Pietre preţioase şi seminobile, ca: Diamant, smaragd, corindoni, beryll, topaz grenate, opal nobil, turmaline, agate, cristalul de roca cu varietatile sale colorate, succin (chilimbar) şi alte resine minerale.
VIII. Saruri şi ape sarate: Sare gema, saruri de potasiu şi alte saruri, fie asociate cu sarea gema în acelaşi zacamant, fie formând zãcãminte distincte; izvoare sarate şi ape sarate de zacamant cu iod şi brom; Sarea de mare, de lacuri şi lagune; Nitratii, horatii şi sarurile asociate.
IX. Gaze naturale, altele decât hidrocarbure gazoase ca: Bioxidul de carbon, gazele nobile şi orice alte gaze şi emanatiuni.
X. Izvoare minerale şi ape subterane mineralizate sau ape curative în genere; lacuri şi lagune mineralizate, namoluri.
XI. Turba.
XII. Mase de roce comune compacate sau formând depozite mobile, precum: Calcare, gips, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrisuri, marne, argile şi orice materiale utilizate la construcţii sau ca ornament, precum şi la fabricarea materialelor industriale comune.”

Din: MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 4 iulie 1924. (internet)

CÂRNAȚI DE CASĂ PENTRU CRĂCIUN

Cârnați de porc. O rețetă numai pentru Crăciun

Se apropie perioada Crăciunului, perioada Sărbătorilor de Iarnă și a Anului Nou, masa de sărbători nu e completă și nu are nici-un farmec fără mirosul cârnaților proaspeți preparați acasă.  Cum facem cârnați tradiționali românești?

 Sfaturi, secrete și trucuri pentru niște cârnați de casă reușiți

 În primul rând soiul cărnii și ce fel de carne alegi pentru tocat contează cel mai mult în gustul cârnaților, apoi condimentele bine alese și dozate cum trebuie și după gust. Din această cauză este de preferat să se aleagă o carne proaspătă de la porcii crescuți în gospodărie, carnea animalelor crescute la țară este mai închisă la culoare, are consistență mai tare, iar gustul diferă foarte mult de carnea din magazine. Cea mai bună carne de tocat pentru cârnați este: carne de porc mai grasă, pulpă de porc, fleică de porc, piept de porc.

 Pentru un gust mai bun se toacă și câteva bucăți de șorici de porc care vor da un gust special cârnaților, iar la prăjirea cârnaților va rezulta o gelatină lipicioasă și gustoasă specifică grăsimii de porc.

 Condimente se pun după preferința fiecăruia, cele mai folosite sunt: piper măcinat, boia de ardei dulce și iute, usturoi, cimbru măcinat și sare. Boia de ardei afumată da o aromă deosebită cârnaților.

 Usturoiul se zdrobește foarte bine și se freacă cu sare până devine pastă (cremă de usturoi), nu se pune usturoi dat prin mașină sau tăiat felii, nu este estetic și nu cred că atunci când mănânci un cârnat prăjit vrei să dai de bucăți de usturoi sau bețe de cimbru sau de la alte condimente prin el.

 În compoziția de carne tocată și condimente se adaugă apă călduță, ingredientele se vor amestecă mai bine, carnea o să fie mai moale și mai ușor de lucrat cu ea, altfel carnea o să fie tare și îngrămădită.

 De preferință se cumpără mațe de porc curățate gata, dacă nu sunt curățate atunci mațele trebuie foarte bine spălate și ținute în apă cu sare, piper boabe și puțin oțet că să dispară mirosul urât de intestine. Mațele se aleg subțiri sau groase, dacă alegem subțiri se vor prepara mai repede, iar cele groase mai greu.

 Chiar dacă vrem să congelam cârnații proaspeți preparați este bine să-i ținem   1-2 zile atârnați în aer liber să se usuce. La fel dacă vrem să-i afumăm, nu ne apucăm imediat să afumăm cârnați proaspeți făcuți, trebuie mai întâi să se zvânte puțin.

 Cârnații nu se umplu imediat, eu pun compoziția la rece câteva ore, apoi amestec din nou și mai potrivesc gustul de sare și condimente dacă mai este nevoie.

 Vom folosi următoarele ingrediente (se calculează în funcție de câtă carne avem): 10 kg carne de porc grasă, 5 linguri de sare mare, 4 linguri de piper negru măcinat, 4 linguri de boia de ardei dulce, 4 linguri de cimbru măcinat, 300g usturoi, 2 căni de apă sau supă de oase (carne), 12m mațe de porc. Dacă avem carne mai slabă atunci adăugăm slănină de porc, cu aproximație carne de porc macră 70% iar grăsime de porc 30%.

 Cum procedăm, carnea de porc se tăie bucățele mici și se toacă prin mașina de tocat carne, se pune într-un vas încăpător și se amestecă bine. Usturoiul se curăță, se zdrobește și se freacă bine cu 1-2 linguri de sare grunjoasă, se freacă bine până devine pastă.

 Într-o cană cu apa caldă sau supă de carne se topește bine restul de sare. Se amestecă carnea foarte bine cu toate condimentele și cu apa călduță până se obține o pastă legată și ușor de lucrat cu ea. Se păstrează la rece 1-2 ore, apoi se amestecă din nou și se potrivește gustul de sare și piper dacă mai este nevoie. Mațele de porc cumpărate curățate gata, dacă nu sunt curățate atunci mațele trebuie foarte bine spălate și ținute în apă cu sare, piper boabe și puțin oțet că să dispară mirosul urât de intestine. Mațele se aleg subțiri sau groase, dacă alegem subțiri se vor prepara mai repede, iar cele groase mai greu.

 Chiar dacă vrem să congelăm cârnații proaspeți preparați este bine să-i ținem        1-2 zile atârnați în aer liber să se usuce. La fel dacă vrem să-i afumăm, nu ne apucăm imediat să afumăm cârnați proaspeți făcuți, trebuie mai întâi să se zvânte puțin.

 Cârnații nu se umplu imediat, eu pun compoziția la rece câteva ore, apoi amestec din nou și mai potrivesc gustul de sare și condimente dacă mai este nevoie.

 Vom folosi următoarele ingrediente (se calculează în funcție de câtă carne avem): 10 kg carne de porc grasă, 5 linguri de sare mare, 4 linguri de piper negru măcinat, 4 linguri de boia de ardei dulce, 4 linguri de cimbru măcinat, 300g usturoi, 2 căni de apă sau supă de oase (carne), 12m mațe de porc. Dacă avem carne mai slabă atunci adăugăm slănină de porc, cu aproximație carne de porc macră 70% iar grăsime de porc 30%.

 Cum procedăm, carnea de porc se tăie bucățele mici și se toacă prin mașină de tocat carne, se pune într-un vas încăpător și se amestecă bine. Usturoiul se curată, se zdrobește și se freacă bine cu 1-2 linguri de sare grunjoasă, se freacă bine până devine pastă.

 Într-o cană cu apă caldă sau supă de carne se topește bine restul de sare. Se amestecă carnea foarte bine cu toate condimentele și cu apă călduță până se obține o pastă legată și ușor de lucrat cu ea. Se păstrează la rece 1-2 ore, apoi se amestecă din nou și se potrivește gustul de sare și piper   este nevoie.  de porc cumpărate se scot din ambalaj  se  10 minute   , apoi se desfac cu   se suflă  fiecare    fie  ușor de  pe dispozitivul de . Se montează  de tocat fără cuțit  , doar cu dispozitivul (pâlnia) de umplut , se pune  un   se umple ușor cu amestecul preparat.

  Cârnații preparați se țin la rece atârnați  balcon  sub streașină , apoi se  pot congela sau afuma   având oricând ne dorim  sau ne este pofta de un cârnat proaspăt.

 După: culinar.bzi.ro