În cele ce urmează, am să prezint câteva considerații despre economia României Mari, în primii ani ai desăvârșirii unității sale naționale. Acest document elaborat în limba franceză, oferă numeroase și interesante date despre România primilor ani, după sfârșitului Primului Război Mondial. „România nu este o țară nouă. Războiul a găsit-o în plină dezvoltare economică, datorată unei jumătăți de secol de completă independență politică.” „Formată din vechea Românie independentă și din fragmente din vechile imperii care s-au prăbușit pentru totdeauna: Basarabia din vechiul imperiu al țarilor, Bucovina din Austria, Banatul și Transilvania din Ungaria, noua Românie, care din punct de vedere al ideii naționale, reprezintă o unitate perfectă, nu și-a putut încă arăta valoarea unității sale, din punct de vedere economic și să se manifeste ca un factor nou de producție în Europa centrală și de est. Viața normală își reia lent ritmul său în țara și în provinciile care au aparținut unor sisteme economice diferite, trebuie timp pentru ca ele să se sudeze sub acest aspect.” Suprafața României era la acel an 1921 de 294.244 km2 și avea o populație de 16.262.177 locuitori. „Agricultura a fost și va rămâne încă mult timp una din principalele surse ale bogăției noastre naționale.” Repartiția terenurilor agricole: Terenuri arabile - 14.591058 ha 90 (44,3%); pajiști – 2.312.426 ha(7,0%); viță de vie -191124 ha (0,6%); păduri - 6.715.731 ha (20,4%); pășuni – 3.517.525 ha (10,7%); case, grădini, terenuri necultivate – 3.568.116 ha (17,0%); total 32.894.980 ha. Din punct de vedere al valorilor create industria reprezintă 16-20% din valoarea creată de agricultură. Industria metalurgică din Vechiul Regat s-a dezvoltat în strânsă legătură cu industria petrolieră și a mașinilor agricole. „Industria metalurgică este cea mai importantă dintre toate. Ea este una dintre condițiile dezvoltării altor industrii, cărora le furnizează mașini; ea este necesară dezvoltării căilor de comunicații, mai ales a căilor ferate, ea furnizează cultivatorilor plugurile și alte mașini agricole.” „Producția anuală a grupurilor Reșița, Anina, Nădrag (grupul Reșița), Hunedoara, Cugir, Călan, Ferdinandsberg (Oțelul Roșu) este din punct de vedere strict siderurgic de 260.000 tone de fontă brută. Această producție calculată la 831 lei/ tonă reprezintă în medie 21.580.000 lei, a cărei cotă de participare națională (valoarea materiilor prime, combustibilului și mâinii de lucru indigene,pentru obținerea valorii unui produs fabricat) este de 11.232.000 lei, 52% din cauza utilizării unor minereuri și a cocsului din import. Din această cantitate de fontă brută aceste grupuri industriale pot transforma 106.000 tone, producând 145.000 tone de fier și oțel. Întreaga această cantitate poate fi laminată în întregime. Din punct de vedere al fontei, fierului și oțelurilor laminate, numai Reșița și Hunedoara reprezintă: 154.000tone de fontă brută (83 lei/t) și 145.000 tone (150 lei/t) de fier și oțel laminat în valoare totală de 35.837.000lei . Forța maximă de producție a Reșiței și Hunedoarei este de 120.300 tone disponibile în comerț: 7414 t piese de oțel turnat, 27.942 t piese turnate din fontă, 121.000t fier și oțel laminat, 9000 t pentru poduri și construcții, 11.674 t mașini și piese pentru mașini, un total de 297.330 tone. Industria metalurgică utilizează 27.000 HP. și 15.525 muncitori. Necesarul țării de produse metalurgice este de 650.000 t care necesită 554.000 t fontă brută. Cum grupurile Reșița și Hunedoara nu pot produce decât 260.000 t de fontă brută restul de 294.000 t trebuie acoperit din importurile de produse semifabricate și fabricate. Consumul de cocs metalurgic este de 134.000t/ an.
Iată câteva din produsele metalurgice importate: laminate- 125.678 tone, tuburi și țevi - 35.839 tone, piese turnate -13615 tone, diverse -17.940 tone, cabluri și sârme - 4.364 tone, mașini agricole -12.249 tone, arme -916 tone, motoare de mașini 43.091 tone, vehicule - 7.753 tone. TOTAL 261.715 tone în valoare de 167.790.000 lei.
După: www. dacoromanica.ro
 |
| HARTA ROMÂNIEI MARI |
 |
| ROMÂNIA PITOREASCĂ |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu