VASSYLE: STRUCTURA BUGETULUI UNOR ȚĂRI EUROPENE LA SFÂRȘITUL SEC. al XIX-lea (V)

vineri, 17 februarie 2012

STRUCTURA BUGETULUI UNOR ȚĂRI EUROPENE LA SFÂRȘITUL SEC. al XIX-lea (V)

IMPERIUL AUSTRO - UNGAR

„LA GRANDE ENCYCLOPÉDIE INVENTAIRE RAISONNÉ DES SCIENCES, DES LETRES ET DES ARTS” apărută la Paris și editată de „Société de savants et de gens de lettres” prezintă în volumul al IV-lea apărut în 1887, Austro-Ungaria sau Imperiul Austro -Ungar. Este al treilea stat din Europa din punct de vedere al populației după Rusia și Germania. Imperiul se întinde pe o suprafață de 622.269 km²și o populație de aproximativ 40 milioane locuitori repartizați astfel în diferite state sau provincii care compun monarhia mai ales în două monarhii dualiste austriacă și ungară desemnate sub numele de Cisleithanie și Transleithanie. Este o mare diversitate de populații aparținând a cinci rase: slavă, germanică, latină, maghiară și semitică. Iată repartiția acestora și numărul aproximativ de locuitori:
Rasa slavă: Cehi și slovaci 7.140.000; Polonezi 3.255100; Ruteni (rușii mici -ucraineni) 3.157.400; Sloveni 1.228.000; Sârbi 1.509.800; Croați1.410.200; Bulgari 30.000.
Rasa germanică: Germani 7.000.000.
Rasa Maghiară: Maghiari 6.200.000.
Rasa semitică: Evrei 1.646.525.
Rasa latină: Italieni și Ladini (retroromani) 725.000; Români 1.623.000.
Popoare diferite: Albanezi 3.000;Greci 3.400; Țigani 151.400; Armeni 10.000.
Pe plan religios împăratul și împărăteasa participă la marile ceremonii ale bisericii catolice. Clerul din toate confesiunile are o situație bună; posedă bunuri numeroase, veniturile unei astfel de episcopii se cifrează la sute de mii de franci. De aceste venituri considerabile, profită în general dezvoltarea intelectuală, a uneia sau alteia din naționalități; popoarele au un interes particular de a avea prelați bogați. Catolicii romani sunt cei mai numeroși 25.554.000, grecii uniți 4.030.000, protestanții 3.622.000, ortodocșii 2.928.000, izraeliții 1.643.000, țiganii 130.000. Se nominalizează existența unei arhiepiscopii greco - catolice la Blaj (Balaszfalva), a unui patriarh sârb la Karlowitz, un arhiepiscop ortodox român la Sibiu (Hermannstadt), un arhiepiscop ortodox la Cernăuți. (date statistice din 1880)
Căi de comunicație: Căi ferate 13.000 km în Austria și 9.000 km în Ungaria, navigație pe Dunăre și canale etc.
Industria constituie ocupația a aproape un sfert din populație, aproximativ 8.000.000 persoane. Comerțul exterior este excedentar exporturi în valoare de 708.700.000 florini și importuri în valoare de 612.900.000 florini. (1884). (Un florin = 2,0-2,30 franci francezi).
Bugetul Austro -Ungariei este marcat de deficit. Iată situația anului 1885.
Austria înregistrează venituri de 504.961.495 florini și cheltuieli de 520.198.772 florini, adică un deficit de 15.237.277 florini. (2,9%)
Ungaria înregistrează venituri de 316.056.501florini și cheltuieli de 327.940.264 florini, adică un deficit de 11.883.763 florini (3,6%)

Enciclopedia mai subliniază tendințele de asimilare a populației românești și a populațiilor slave, duse de Ungaria, de faptul că în nicio formă din sistemul de învățământ nu se studia limba română.

Harta Austro-Ungariei în 1911; După:

http://www.lib.utexas.edu/maps/historical/shepherd/austria_hungary_1911.jpg

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

CITATE NICOLAE IORGA

"Poporul nostru a crezut că dracul, fiind bărbat, nu poate fi destul de rău.

Şi atunci a creat pe mama dracului!"

"Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forţa faptelor de azi."

" Profesor îţi este orice om de la care poţi să înveţi ceva."

"Lemn bun, lemn rău - aceeaşi cenuşă. Dar nu aceeaşi flacără."

"Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului."

"Natura îţi dă zilnic exemplul de a trăi."

" Viteazul priveşte pericolul, cutezătorul îl caută, nebunul nu-l vede."

ISTORIA ŞI INGINERIA METALELOR

„Istoria sa îşi are originea în primele etape ale civilizaţiei umane, se pierde în tradiţiile sale mitologice ea nu-şi arată originea decât prin povestiri vagi şi obscure. De când metalele au fost cunoscute de către om printr-o descoperire întâmplătoare, dar fără îndoială, solicitat de nevoi dar şi de curiozitate el a făcut rapid progrese în tratamentul acestor materiale.

Miturile şi Biblia ne-au arătat în egală măsură forjori şi turnători: Brăzdarul de plug nu este în acest sens decât o grosieră imagine a lui Dumnezeu întipărită în metal”

La greci unde toate invenţiile utile se leagă de teogonie, nu este surprinzător să găseşti o doctrină religioasă fondată pe originea şi utilizarea metalelor, la fel cum există o doctrină religioasă fondată pe cultura grâului. Metalele nu pot fi un instrument de civilizaţie la fel de eficace ca şi grâul? Este pământul însuşi, este Rhea la care grecii raportează această binefacere din cea mai îndepărtată antichitate, ei stabilesc în Frigia un cult în onoarea acestei zeiţe „doică a metalelor”

Dr. J. Percy: „Tratat complet de metalurgie” Introducere Volum I - Paris 1864

"Ingineria .. este o mare profesiune. Este fascinaţia de a vedea cum o mare plăsmuire a imaginaţiei se transformă cu ajutorul ştiinţei într-un plan pe hârtie. Ca apoi, să se materializeze în piatră, metal sau energie. Ca apoi să creeze locuri de muncă şi locuinţe pentru oameni. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de viaţă şi la sporirea confortului. Acesta este înaltul privilegiu al inginerului."

Herbert Hoover (1874 – 1964) Inginer minier

Preşedinte al SUA in perioada 1929 – 1933.

ION GHICA „SCRISORI CĂTRE VASILE ALECSANDRI”

„Când am început a înţelege cele ce se petrec în lume, intrase de curând în cursul timpului un secol nou, secolul al XIX-lea, secol mare şi luminos între toate, menit a schimba faţa lucrurilor pe pământ, de la apus la răsărit; secol care a adus cu dânsul o civilizaţiune cu totul şi cu totul nouă, nebănuită şi nevisată de timpii anteriori; civilizaţiune ieşită din descoperirile ştiinţifice datorite geniului omenesc, care a dat râurilor, mărilor şi oceanelor vapoarele, a înzestrat continentele cu drumuri-de-fier, a luminat pământul cu gaz şi cu scânteia electrică, ne-a dăruit telegrafia, telefonia şi fotografia; prin mecanică şi prin chimie a transformat toate artele şi măiestriile, a însutit şi înmiit producţiunea şi a rădicat pe om din robie şi din apăsare la egalitate şi libertate; a văzut renăscând ca din cenuşe state nouă ca Grecia, ca Belgia, România, Serbia şi Bulgaria. Secolul acesta a văzut la lucru atâţia oameni de geniu, cari s-au ilustrat în ştiinţe, în arte şi în litere, pe Humboldt, pe Cuvier şi pe Arago; pe Goethe, pe Byron şi pe Victor Hugo; pe Beethoven, pe Meyerbeer, pe Rossini şi pe Wagner; pe Watt, pe Franklin şi pe Pasteur.

Pe la anul 1821 tunul încetase d-a răsuna în Europa; el îşi produsese efectul: deşteptase naţionalităţile, una câte una, din amorţeala în care erau căzute de secoli, şi România scăpa din ghearele fanarioţilor.”