MOARTEA
LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ȘI PRESA EUROPEANĂ (1714)
La sfârșitul domniei regelui
Ludovic al XIV-lea existau puține ziare europene. La Paris era „bătrâna” „Gazette de France”(„Gazeta Franței”) fondată în 1631 de
către Renaudot, săptămânal în 4 pagini, cu apariții în fiecare vineri (Ziar
editat cu sprijinul cardinalului Richelieu de către Théophraste Renaudot, medic al regelui Ludovic al
XIII-lea, devenit apoi cotidian, cu apariții până în 1915); „Mercure Galant”
publicație lunară în 12 pagini, editată în Paris de către Daniel Jollet, un
amestec de povestiri și noutăți libertine , la care se adaugă o parte politică,
scrisori trimise la redacție de câțiva corespondenți în principalele capitale
ale Europei. („Mercure Galant a fost fondat în 1672 până în 1724, apoi a apărut sub titlul de
„Mercure de France”). La Verdun a apărut lunar, editat de librăria Claude Muguet, un periodic în 12
pagini intitulat „Journal historique sur les matières du temps” („Jurnal
istoric asupra tuturor chestiunilor
timpului”), un monitor imparțial al principalelor evenimente din întreaga lume.
Merită citată și „Gazette d'Amsterdam” o foaie săptămânală de același format cu
„Gazette” de Paris. Prin Viena a ajuns în occident prima știre despre
arestarea prințului Valahiei. În „Gazette de France” din 26 mai 1714 se putea
citi scrisoarea din Viena datată 5 mai: „Se află din scrisorile din Debrețin
Ungaria că Domnul Valahiei a fost arestat împreună cu fii săi, fără să se știe
cauza și că un grec din Casa Cantacuzinilor a fost pus în locul său.” (Ștefan
Cantacuzino 1714-1716). „Mercure Galant” din Paris menționează la rândul său într- o manieră concisă această știre în nr. său din mai pag.283, suplimentul
noutăților: „Aruncarea în închisoare a Gospodarului Valahiei, arestat împreună
cu fii săi, fără să se cunoască motivul, a făcut înconjurul lumii” (europene).
În nr. său din 9 iunie 1714 „Gazette de France” prezintă următoarea scrisoare
despre Valahia: „Viena 19 mai 1714: Noul
gospodar al Valahiei, Cantacuzino a donat o parte din contribuția acestui principat
comandanților de la frontieră a Imperiului (Austria) asigurându-i de o bună
colaborare. El (Ștefan Cantacuzino) a făcut să fie arestat trezorierul și
ginerele predecesorului său, spunând că Stăpânul acestuia a strâns mari bogății
la Constantinopol, o parte la Kronstadt (Brașov) în Transilvania, dar cea mai
mare parte era în Anglia și în Olanda” Tot în „Gazette de France” din 23 iunie
1714 se spun lucruri inedite despre ex prințul Valahiei: „Veneția 2 iunie 1714:
S-a primit de la Constantinopol o știre că acum puține zile în urmă Gospodarul
Valahiei a fost arestat împreună cu întreaga sa familie, se zvonește că a fost
torturat pentru a-l obliga să declare unde sunt banii săi, pentru că în timpul
arestării, nu s-a găsit asupra lui suma presupusă că o avea.” În „Journal historique sur les matières du temps”
din Verdun Claude Muguet ne furnizează în iulie 1714 motivele pentru care
Poarta a întemnițat vechiul său vasal: „Nu se cunosc alte crime decât că acesta
a strâns mari bogății, în timpul celor 25 de ani de domnie. Această crimă, în Turcia
este de lèse-Majesté (o crimă, o mare trădare, comise împotriva puterii
suverane): cei care sunt acuzatori sunt curtezanii care nu au avut parte de
favorurile unui prinț avar.” „Toate bunurile celui acuzat au fost confiscate în
profitul sultanului: însă se afirmă că acesta a transferat mari sume în Anglia,
Olanda și Veneția.” În „Gazette de France” din 4 august 1714 din Viena se
comunica:„ După tortură Gospodarul Valahiei, Constantin prizonier la Șapte –Turnuri,
pentru a deconspira comorile sale, a mărturisit că soția sa și fii săi aveau
fiecare câte 12000 de ducați de aur și bijuterii de mare preț.” Moartea tragică
a lui Constantin Brâncoveanu nu trebuie să pară un incident minor într-o
istorie zbuciumată din acei ani, mai ales după campania rusească de pe Prut
soldată cu eșec. În „Journal historique
sur les matières du temps” din Verdun Claude Muguet în numărul din noiembrie
1714 relatează: „Moartea crudă suferită de Prințul Valahiei și familia sa” „pe
26 august 1714 stilul vechi Constantin Basarab Brâncoveanu Prinț sau Voievod al
Valahiei a fost strangulat și decapitat el, cei patru fii și doi gineri; corpurile
lor au fost aruncate în Bosfor ; această execuție a fost făcută vis a vis de
Palatul Sultanului, se afirmă că Înălțimea sa a văzut de la ferestrele sale
acest spectacol. Referitor la văduva și fiicele acestui prinț, ceea ce a mai
rămas din această nefericită familie au fost date ca sclave lui Bostangi Pașa (probabil comandantul gărzilor sultanului și al
seraiului) pentru restul zilelor lor.”
Biserica ortodoxă română i-a canonizat pe Constantin Brâncoveanu, cei patru fii și pe sfetnicul Ianache, prăznuiți pe data de 16 august a fiecărui an.
 |
| SFINȚII MARTIRI BRÂNCOVENI |
Ce soarta ingrozitoare!
RăspundețiȘtergere