Președintele Herbert Hoover despre profesia de inginer

Herbert Clarck Hoover (1874-1964) s-a născut în West Branch (statul Michigan SUA) ca fiu al unui fierar. Rămas orfan de la vârsta de 10 ani a fost crescut de un unchi în Iowa și în Oregon. A făcut studii de inginerie minieră la Universitatea Stanford Palo Alto California (1891-1895). Se căsătorește cu Lou Henry (1874-1944) geolog cu care s-a cunoscut în facultate. Lucrează la minele din Australia și apoi la Biroul de Mine din China. În 1912 cei doi traduc din limba latină în engleză lucrarea clasică a savantului german Georgius Agricola (Georg Bauer) despre mine și metalurgie „De Re Metallica libri XII” apărută în 1556. Traducerea soților Hoover a fost tipărită la Londra în „The Mining Magazine”. Intră în politică obținând posturi ministeriale la agricultură și apoi Secretar al Comerțului. (1921-1928). Ales în 1928, cel de al 31-lea Președinte al SUA din partea Partidului Republican. Mandatul său se suprapune cu marea criză economică din 1929-1933. Pe fondul crizei Hoover pierde următoarele alegeri în favoarea unui rival democrat, cunoscutul Franklin Roosevelt. Revine în politică când este numit de președintele Truman în 1947 în fruntea  „Comisiei de reformă a ministerelor”.

Aceiași funcție a îndeplinit-o și în timpul președintelui Eisenhower. Moare la vârsta de 90 de ani. Din voluminoasa publicistică a celui numit „Marele Inginer” am selecționat din articolul „Engineering as a Profession („Ingineria ca o profesie”) ” scris  în „Engineer's Week” în anul 1954 două fragmente ilustrative:                   

„Ingineria .. este o mare profesiune. Este fascinaţia de a vedea cum o mare plăsmuire a imaginaţiei se transformă cu ajutorul ştiinţei într-un plan pe hârtie. Apoi, să se materializeze în piatră, metal sau energie. După aceea să creeze locuri de muncă şi locuinţe pentru oameni. Ca apoi să ducă la creşterea standardului de viaţă şi la sporirea confortului. Acesta este înaltul privilegiu al inginerului."             

„Marea răspundere a inginerului, în comparație cu oameni de alte profesii -  este că lucrările sale sunt deschise, în care toți le poate vedea. Faptele sale, pas cu pas, sunt în esență puternice. El nu poate îngropa greșelile lui în mormânt ca doctorii. El nu le poate susține, cu aer nevinovat, să dea vina pe judecător ca avocații. El nu poate, ca arhitecții, să-și acopere eșecurile cu arbori și viță de vie. El nu poate, la fel ca politicienii, să-și ascundă neajunsurile, dând vina pe opoziție în speranța că oamenii vor uita. Inginerul, pur și simplu, nu  poate nega ce a făcut. Dacă lucrările sale nu funcționează, el este al naibii de vinovat "

„This is exactly why I Decided to go into engineering.” („Tocmai de aceea am decis să intru în inginerie.”) este concluzia unei tinere americance scrisă pe blogul său despre cele scrise de Herbert Hoover și relatate mai sus, la care subscriu.  

Lou Henry și Herbert Clarck Hoover traducătorii „De Re Metallica” de G. Agricola

După:                                                                                                                                                          - http://www.hooverassociation.org/hoover/speeches/engineering_as_a_profession.php;          - http://engineered.typepad.com/thoughts_on_business_engi/2012/11/herbert-hoover-on-engineering.html.

ROSTOPASCA

Rostopasca, „doctorul“ hepatitelor

Rostopasca, negelariţa, iarba de negi, buruiana sfântă sau crucea voinicului este o plantă medicinală cunoscută şi folosită pentru proprietăţile ei antitusive, citostatice şi antibacteriene.

În fitoterapie se folosesc ramurile şi tulpinile tinere ale plantei. Preparatele naturale din rostopască acţionează cu succes în cazul afecţiunilor hepatice (hepatită acută şi cronică, ciroză), în cazul afecţiunilor gastrice, combat cancerul de stomac, distrug viermii intestinali. De asemenea, principiile active din rostopască acţionează în tusea spastică, în astmul bronşic şi în stimularea respiraţiei, reduc presiunea arterială, combat angina pectorală, tahicardia, arteroscleroza cerebrală şi insuficienţa cardiacă.

Totodată, diminuează tonusul musculaturii intestinale, bronhiale şi uterine, acţionează ca sedativ şi narcotic asupra centrilor nervoşi, dar au efecte foarte bune în tratamentul tuberculozei pielii şi al cancerului de piele, în cicatrizarea şi necrozarea pecinginelor, rănilor, eczemelor, bubelor dulci, bătăturilor, herpesului, calviţiei şi psoriazisului.

Trebuie avut în vedere însă faptul că sucul de rostopască este toxic din cauza alcaloizilor pe care îi conţine şi trebuie utilizat numai după normele stabilite. Aşadar, folosit în exces, poate provoca iritarea tubului digestiv, băşicarea gurii, arsuri în gât, greţuri, vomă, congestie pulmonară, ameţeli, halucinaţii, delir şi moarte. O doză de 50-60 de grame de plantă verde poate ucide un câine. Dacă aveţi asemenea tulburări, luaţi de urgenţă laxative, vomitive, cărbune activ, lapte dulce, ceaiuri de nalbă, seminţe de in şi faceţi frecţii cu alcool.

În fitoterapie, rostopasca este utilizată sub forma diferitelor preparate, cu rol în tratarea unui spectru larg de afecţiuni:

- infuzie dintr-o linguriţă rasă de plantă uscată şi mărunţită la 250 ml de apă clocotită; se infuzează 5-10 minute, se strecoară şi se ia câte o lingură la intervale de 3 ore, într-o singură zi, evitând excesul şi supradozarea, care pot provoca intoxicaţii. Are efecte în tulburări gastrice şi duodenale şi în afecţiuni biliare. Acţionează şi în tusea spastică şi convulsivă, în angina pectorală, tahicardie, insuficienţă cardiacă, arterită. Dacă durerile continuă, se continuă tratamentul şi a doua zi;

- vin diuretic, preparat din 15 grame de rădăcini uscate şi măcinate, peste care se toarnă un litru de vin alb fierbinte; se consumă câte un păhărel de 50 ml dimineaţa;

- infuzie din două linguriţe de herba uscată şi măcinată la 200 ml de apă clocotită; se infuzează 10-12 ore, se strecoară şi se pun 3-5 comprese pe zi, cu efecte în tratarea negilor, bătăturilor şi psoriazisului, un remediu frecvent utilizat în popor;

- tinctură din două linguriţe de herba uscată în 100 ml de alcool de 70 de grade; se lasă la macerat 3-4 zile, se strecoară şi se utilizează ca frecţii contra mătreţii, a muşcăturilor de şerpi şi înţepăturilor de insecte;

- sucul din frunze proaspete se aplică pe pleoapele ochilor, către colţuri, având efecte în eliminarea durerilor, a senzaţiei de împăienjenire şi în revigorarea ochilor suprasolicitaţi şi obosiţi. Acţionează în cataractă, sângerări ale retinei şi dezlipirea de retină.

După: http://ziarullumina.ro/fitoterapie/rostopasca-doctorul-hepatitelor

SF.PAȘTI 2015

Tuturor prietenilor mei, care citesc acest blog și prietenilor lor, urarea tradițională creștină: Hristos a înviat! sau cum spun, așa de frumos, țăranii din Maramureș:
Lăudați-L pe Iisus,
În veci, Amin!

Cărți de Sfintele Paști

Mi-am făcut cadou de Sf.Paști cărți pentru că acestea sunt dragi sufletului meu!
- „Laur” de Evgheni Vodolazkin la recomandarea unei stimate doamne;
- „Cald plat și aglomerat” de Thomas L. Friedman;
- „Pământul este plat” de Thomas L. Friedman.
Totul la un modest 50 RON, ca pentru pensionari.